Get Adobe Flash player

 

 

Mureșul, la Cenad

Promovează-ți satul natal!

 

Carte

Dușan Baiski - Cenad - Studii monografice (ed. a II-a revăzută și adăugită)

 

Dușan Baiski - Cenad - Stdii monografice (ed. a II-a revăzută și adăugită)

Cartea de față este rodul dorinței mele de a cunoaște mai bine apa, aerul și țărâna din Cenad. Apa din șanț, din bălțile de după ploaie, din vocuri, de la bara de la țigani, de la Puțul, din Mureșul cel intangibil al copilăriei mele. Aerul uscat și fierbinte al verii ori cel umed și rece al iernii, mirosind a flori de salcâm ori plăcintă cu dovleac, a frunze uscate ori tămâie. Praful și noroiul uliței din Satu Nou, frământate de copitele cailor, de cirezile de vite ori turmele de porci duse la păscut. Și, desigur, nu în ultimul rând, de a-i cunoaște pe cei care-și dorm acum somnul de veci în cimitirele știute ori neștiute ale Cenadului, ori de aiurea: români, sârbi, germani, maghiari, țigani, evrei, bulgari, turci etc. Este rodul mai multor ani de căutări prin zeci și zeci de cărți, prin jungla informațională numită Internet sau prin cele peste 45.000 de documente pe care le-am fotografiat la Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale, pentru a le studia acasă, în tihnă. Desigur, în speranța că în unele voi găsi și referiri la Cenad. Da, câteva mii se referă și la Cenad, însă puține prezintă interes istoric. Câtă trudă pentru mai nimic, veți spune. Da, multe studii de acest gen se scriu din... alte studii. Însă am preferat să aduc ceva nou, de prea puțini cunoscut, ceva ce până nu demult era catalogat drept secret. Majoritatea documentelor oficiale din anii de dinaintea, din timpul ori de după cel de-al II-lea Război Mondial ale instituțiilor Jandarmeriei, Poliției de Frontieră, Vămii, Prefecturii, Plasei Sânnicolau Mare, ale Sfatului Raional și Comitetului Raional al Partidului Comunist Român Sânnicolau Mare etc.

Dușan Baiski „Cenad - Studii monografice“

 

Dușan Baiski - „Cenad - Studii monografice“Cuvânt înainte   Cartea de față este rodul dorinței mele de a cunoaște mai bine apa, aerul și țărâna din Cenad. Apa din șanț, din bălțile de după ploaie, din vocuri, de la bara de la țigani, de la Puțul, din Mureșul cel intangibil al copilăriei mele. Aerul uscat și fierbinte al verii ori cel umed și rece al iernii, mirosind a flori de salcâm ori plăcintă cu dovleac, a frunze uscate ori tămâie. Praful și noroiul uliței din Satu Nou, frământate de copitele cailor, de cirezile de vite ori turmele de porci duse la păscut. Și, desigur, nu în ultimul rând, de a-i cunoaște pe cei care-și dorm acum somnul de veci în cimitirele știute ori neștiute ale Cenadului, ori de aiurea: români, sârbi, germani, maghiari, țigani, evrei, bulgari, turci etc. Este rodul mai multor ani de căutări prin zeci și zeci de cărți, prin jungla informațională numită Internet sau prin cele peste 45.000 de documente pe care le-am fotografiat la Inspectoratul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, pentru a le studia acasă, în tihnă. Desigur, în speranța că în unele voi găsi și referiri la Cenad. Da, câteva mii se referă și la Cenad, însă puține prezintă interes istoric. Câtă trudă pentru mai nimic, veți spune. Da, multe studii de acest gen se scriu din... alte studii. Însă am preferat să aduc ceva nou, de prea puțini cunoscut, ceva ce până nu demult era catalogat drept secret. Majoritatea documentelor oficiale din anii de dinaintea, din timpul ori de după cel de-al II-lea Război Mondial ale instituțiilor Jandarmeriei, Poliției de Frontieră, Vămii, Prefecturii, Plasei Sânnicolau Mare, ale Sfatului Raional și Comitetului Raional P.C.R. Sânnicolau Mare  etc. au avut caracter secret și, ca atare, în funcție de gradul de confidențialitate și potrivit legislației românești în vigoare, devin publice după zeci de ani. Alte materiale din această carte sunt construite pe baza datelor din diferite studii, însă și aici am preferat să merg pe lucruri neștiute în primul rând de către români. Tocmai fiindcă izvoarele sunt în altă limbă decât româna. Desigur, am încercat să evit, pe cât posibil, orice opinie personală vizavi de un aspect istoric sau altul, însă a trebuit să-mi asum și riscul de a fi acuzat de subiectivism. Multe aspecte ale conviețuirii interetnice sunt și acum considerate de către unii drept tabu, dar consider că fiecare etnie trebuie să-și privească în mod critic trecutul, fără a ponegri sau arunca propria vină pe o altă etnie. Altfel, putem redeveni extrem de ușor masă de manevră pentru unul sau altul. Ceea ce s-a întâmplat în cele două războaie mondiale ale secolului trecut, dar și în primul deceniu al secolului al XXI-lea, în spațiul ex-iugoslav, deci nu departe de Cenad, trebuie să ne fie învățătură de minte. Vrem-nu vrem, ne place - nu ne place, trebuie să ne înțelegem, să ne acceptăm reciproc, să ne ajutăm în a supraviețui în ziua de astăzi. Ura e la îndemâna oricui. Dar omenia, nu.

Hinkel, Brunhilde - Tschanad / Cenad im Banat - 1764-2007

    

 

Plimbându-ne prin Cenad, vedem case șvăbești mai mari sau mai mici și ne întrebăm oare cine au fost proprietarii acestora? Cei trecuți de a doua tinerețe își mai amintesc de șvabii din Cenad, unii dintre ei copii fiind s-au jucat cu copiii acestora. Un lucru este cert și-anume că șvabii din Cenad și-au pus amprenta în dezvoltarea economică, socială, culturală și religioasă a acestei localități.
Cine au fost ei și de unde au venit? La această întrebare găsim răspuns în cartea cu titlul „TSCHANAD/CENAD IM BANAT 1764-2007“. Această carte, editată în două volume, a fost scrisă tot de o ceăzeancă, respectiv doamna Brunhilde Hinkel.
Pe prima pagină a cărții vedem poza bisericii romano-catolice din Cenad, un punct de reper pentru fiecare cenăzean șvab indiferent unde s-ar afla el. În cuprins găsim cuvântul de introducere scris de către președinta HOG Cenad, doamna Pauline Huschit, precum și cel al doamnei Brunhilde Hinkel. Cartea continuă cu o descriere a Cenadului din perspectivă istorică, care include și date privitoare la venirea șvabilor în 1764. De asemenea, este descrisă și contribuția acestora la dezvoltarea localității.
Găsim la începutul cărții și modul de folosire a ei, precum și numele familiilor care au venit și au trăit la Cenad. În cel de-al doilea volum, la final, întâlnim tabele cu: locul de unde au venit șvabii cenăzeni; cenăzenii șvabi plecați în America; morții și dispăruții în Primul Război Mondial; morții și dispăruții în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial; deportații în Rusia și cei care au murit acolo; cenăzenii șvabi uciși în accidente aviatice și în pușcării.
Cartea începe cu numele de familie ABELHAUSER și se termină cu numele de familie ZUPKA. Este o carte asemenea vieții noastre, undeva și cândva a început, undeva și cândva se va sfârși.
 
Dan Groza, paroh romano-catolic

Pr. Daniel Groza - Cine este aproapele tău?

Pr. Daniel Groza
Cine este aproapele meu?
Editura Artpress, Timișoara, 2011
 
 
Prefață
 
Cu ani în urmă, am fost rugat de către colegiul de redacţie al revistei „Cenăzeanul“  din Cenad să scriu pentru fiecare număr câte-un material având conţinut religios.Cînd mă apucam de scris eram copleşit de emoţii, deoarece voiam ca mesajul meu să ajungă la sufletele cenăzenilor. Am încercat prin cuvinte simple, pe înţelesul tuturor, să-mi ating ţelul. Temele alese au fost legate de existenţa noastră de zi cu zi.
În legătură cu cuvântul lui Dumnezeu se cuvine să amintesc cuvintele profetului Isaia (55,10-11):
„Precum se coboară ploaia şi zăpada din cer şi nu se mai întoarce pînă nu adapă pământul şi-l face de odrăsleşte şi rodeşte şi dă sămânţă semănătorului şi pâine spre mâncare; Aşa va fi şi cuvântul Meu care iese din gura Mea, spune Domnul; el nu se va întoarce către Mine fără ispravă, adică până nu v-a îndeplini voia Mea şi nu v-a găti lucrul la care l-am trimis.“
 

Gheorghe Doran - Graiul cenăzenilor

Doran Gheorghe - Graiul cenăzenilor
Editura Marineasa, 2011
 
 
 
Introducere
 
Ideea scrierii unei cărţi închinate graiului cenăzenilor ne-a bântuit de multă vreme. Aproape de la „descălecatul” nostru în comună, în toamna anului 1964.
Polinaţionalitatea[1] din structura populaţiei a plutit mai tot timpul, ca o provocare, asupra noastră. Scrierea unei monografii lingvistice ni se părea atrăgătoare. Am început să strângem  materialul în sute de fişe, să-l sortăm şi să-l stocăm pentru clipe mai liniştite. Tipărirea unei astfel de cărţi era un vis irealizabil în acel timp. Dar iată că a sosit şi clipa când „visul” devine realitate. Cartea pe care o ai în mâini este acel vis ajuns să se concretizeze, să ia formă materială. Pe atunci nu bănuiam la ce lucrare ne înhămam şi numai dorinţa faptului împlinit ne-a ajutat mereu să nu abandonăm totul. Pe măsură ce înaintam se deschideau noi drumuri adiacente ce se cereau străbătute cu atenţie şi competenţă.
Am ales această structură, stufoasă dar necesară, pentru crearea unui tablou complet, netrunchiat al graiului cenăzenilor. Ne puteam limita doar la graiul românilor din comună sau numai la partea de vocabular fără alte componente ale unui grai, dar atunci strădania noastră ar fi putut lua forma unei comunicări susţinute la vreo sesiune de specialitate şi atât.
Faptul că am introdus în structura cărţii graiul celor 4 naţionalităţi reprezentative numeric şi care au influenţat din plin geneza unor cuvinte din graiul altei naţionalităţi s-a impus tot mai mult; fără prezenţa completă a tuturor cuvintelor din fiecare grai, totul ar fi fost ceţos.
Trebuie să recunoaştem din capul locului că tipărim cartea cu gândul că nu am reuşit să descoperim toate cuvintele existente actualmente sau cele care s-au uitat[2] cu timpul. În cazul acesta, timpul de scriere s-ar fi dublat. Dacă între timp vor mai apărea cuvinte noi sau porecle etc., le vom culege cu plăcere şi le vom înmagazina pentru vreo ediţie viitoare.

Pagini

Promovează acest site

Share this

Imagini din Cenad

Calendar 2017

Calendar Cen[zeanul 2017

 

Vizitatori după țară

 

Din data de 28 aprilie 2014

Flag Counter

 

Vizitatori din data de

28 aprilie 2014:

Din data de 17 mai 2014