CENAD - Site oficial

Pe timp de pace şi de linişte între două state, viaţa locuitorilor din timp de pace, fiindcă oricând se găsesc indivizi care, pentru a trece frontiera, sunt în stare să şi ucidă. Anul 1944 a fost unul greu pentru agentul de poliţie Nicolae Cuibus, din cadrul Detaşamentului de Poliţie de Frontieră Cenad. Dovadă sunt rapoartele sale întocmite către Chestura Poliţiei Municipiului Timişoara, aflate în momentul de faţă în custodia Arhivelor Statului Timiş, dar şi ordinele venite de la superiori.  

După cum se ştie, în anul 1552, turcii au cucerit Timişoara, iar Banatul de azi a ajuns sub ocupaţie otomană. La 31 august 1716, cetatea Timişoarei a fost înconjurată de trupele împărăteşti ale prinţului Eugeniu de Savoya, iar la 12 octombrie 1716, turcii au capitulat. Banatul fusese ocupat de turci timp de 164 ani, timp în care pământul a fost mai puţin lucrat, devenind mlăştinos şi fără oameni dornici de a-l revigora. După eliberarea de sub ocupaţia turcească, a fost nevoie de o politică sistematică de populare, de un sistem de colonizare.

Comuna Cenad este situată în partea de nord-vest a judeţului Timiş, învecinându-se la nord, prin graniţa naturală (râul Mureş), cu Ungaria, la vest cu comunele Beba-Veche şi Dudeştii-Vechi, iar la sud-est cu oraşul Sânnicolau Mare.  

O carte de aur, respectiv de onoare, este pentru istorici o mină de aur în lipsa ori chiar în prezenţa unei alte documentaţii privind evoluţia în timp a unei anumite entităţi, în cazul nostru a staţiunii experimentale Cenad din  cadrul Institului de Cercetări Agronomice al României – ICAR din Cenad

Comuna Cenad este o localitate cu începuturi care se pierd în negura vremii.  
Nu vom insista asupra trecutului ei, lucru făcut de persoane competente şi bine documentate, ci ne vom referi la viitorul acestei localităţi.  
Într-un viitor mai apropiat, în faţa edililor comunei stau sarcini prioritare, de strictă urgenţă, care, realizate, vor propulsa aşezarea spre secolul XXI ca viaţă comunitară.  

Acest ritual are loc, de obicei, între 1 decembrie şi până în preajma Crăciunului, când, la marele praznic al Naşterii Domnului, toată suflarea satului va avea pe masă „prospătură”.  
La pomana porcului participă toate rudeniile, până la gradul 3-4.  
În prealabil, gazda se consultă cu neamurile, dacă în zilele de luni, joi sau sâmbătă ale săptămânii nu au alte activităţi.