Mureșul, la Cenad

Promovează-ți satul natal!

 

Prof. Ioan Popovici - Pagini de istorie cenăzeană

La începutul feudalismului, în partea de vest a ţării, izvoarele istorice amintesc existenţa unui voievodat care se întindea din nord, de la Crişuri, şi până în sud la Dunăre, munţii Carpaţi în est şi Tisa în vest.  
În secolul al XI-lea, acest voievodat, întins pe o suprafaţă de circa 40.000 kmp, era condus de Ahtum, rudă a voievodului Glad, care stăpânise acest teritoriu în secolul al IX-lea. Ahtum domnea cu încuviinţarea împăratului bizantin, sursă superioară de legitimitate politică şi duhovnicească pentru acel timp, în sud-estul Europei.  
Influenţa bizantină are ca urmare directă botezul lui Ahtum după „ritualul grecilor”, în Vidinul cucerit de bizantini la 1003, actul constituind un omagiu adus împăratului Vasile al II-lea. Creştin fiind, Ahtum ridică în capitala sa – urbs Morisena, viitorul Cenad – o mânăstire de rit răsăritean (grecesc) cu hramul Sf. Ioan Botezătorul.  
Prosperitatea ţinutului pe care-l stăpânea Ahtum avea ca sursă controlul asupra transportului de sare pe Mureş, prin vămuirea plutelor regelui Stefan I. Acesta se hotărăşte să-l înfrângă pe Ahtum şi de aceea se aliază cu Chanadinus, vărul lui Ahtum, doritor să-i ocupe tronul de la Morisena.  
Luptele se desfăşoară în jurul anului 1028, despărţite temporal între ele printr-un interval greu de definit. În prima etapă Ahtum îl respinge pe Chanadinus, dar în cea de a doua bătălie Chanadinus îl învinge pe fostul său stăpân, pe „câmpul negru”, localizat în hotarul Tomnaticului de azi.  
Înfrângerea lui Ahtum atrage după sine şi schimbarea numelui anticei cetăţi. Regele Stefan I, vrând să răsplătească serviciile lui Chanadinus, porunceşte ca, de acum înainte, cetatea să poarte numele de Cenad. După aceste evenimente, călugării greci din mânăstirea Sf. Ioan Botezătorul sunt siliţi să plece la Majdan (azi în Serbia-Muntenegru), ca în locul lor să fie aduşi călugări de rit latin, în frunte cu Gerhard de Sagredo, primul episcop misionar al Cenadului. Se instalează în mânăstirea Sf. Ioan Botezătorul din cetate, aducând cu sine 10-11 ieromonahi, din care şapte se pare că ştiau limba ţării, puteau predica şi au desfăşurat o vie activitate de prozelitism religios.  
Gerhard de Sagredo a întemeiat la Cenad prima episcopie de rit apusean, romano-catolică, de pe teritoriul României. Unul din călugări, magistrul Walter, a întemeiat şi o şcoală, frecventată de circa 30 elevi care se pregăteau să devină canonici. Este prima şcoală atestată documentar pe întreg teritoriul românesc (1030). Această şcoală episcopală, în care viitorii preoţi erau instruiţi şi întreţinuţi gratuit, era limitată din punct de vedere intelectual la lectura textelor biblice şi ale Părinţilor Bisericii. Nivelul învăţământului nu putea fi, pentru acele timpuri, decât modest: citit, scris, socotit, cunoaşterea Bibliei, învăţarea pe de rost a Psalmilor, câteva noţiuni de doctrină canonică şi liturgică. Prin urmare, instrucţia, proces strict al învăţă-mântului, era indisolubil legată de educaţia religioasă şi morală.  
În ceea ce priveşte regimul de viaţă al elevilor, acesta era foarte aspru, supravegherea era strictă şi permanentă, recreaţiile erau inexistente, disciplina rigidă, iar pedepsele corporale frecvente. Cu timpul, numărul elevilor s-a mărit considerabil şi faima şcolii a depă-şit graniţele Banatului.  
Pentru o pregătire academică superioară, tinerii bănăţeni se în-dreptau spre universităţile apusene. Cei mai mulţi proveneau din Timişoara, urmaţi de cei din Cenad, Lipova, Caransebeş. Cele mai căutate universităţi erau cele din Viena şi Cracovia.  
Şcoala din Cenad a fost distrusă în 1241 de Hoarda tătară a lui Bugeac, dar ea va fi refăcută şi va funcţiona ca o instituţie de nivel mediu în secolul al XIV-lea. În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, vestitul călător turc Evlia Celebi a trecut prin Cenad. Cu acest prilej, el a descris amănunţit cetatea şi „oraşul din afara cetăţii”, care avea 550 de case şi era foarte prosper, cu mulţi meşteşugari, negustori şi cu… patru şcoli.  
Astăzi, Cenadul este o comună prosperă. Dezvoltarea sa s-a produs cu precădere în ultimii ani, datorită bogăţiei pământului, hărniciei şi inteligenţei oamenilor. Şcoala din comună a dat adevărate „generaţii de aur” care au dus faima localităţii până departe.

Promovează acest site

Share this

Imagini din Cenad

Calendar 2019

Calendar 2019

Vizitatori după țară

 

Din data de 28 aprilie 2014

Flag Counter

 

Vizitatori din data de

28 aprilie 2014:

Din data de 17 mai 2014